luni, 1 februarie 2010

Gran Torino [2008] vs. Harry Brown [2009]


Daca Clint Eastwood este Walter Kowalski, atunci Michael Caine e Harry Brown.
Gran Torino si Harry Brown sunt doua filme facute dupa aceeasi reteta: un batrin intr-o societate in care autoritatea n-are autoritate, decide sa-si faca singur dreptate.
Walter Kowalski este vaduv, veteran al razboiului din Vietnam, si locuieste singur intr-o casa in Michigan.
Harry Brown este vaduv, fost agent al trupelor speciale britanice, si locuieste singur intr-un apartament de bloc in suburbiile Londrei.
Walter Kowalski bea bere in fiecare zi.
Harry Brown maninca paine cu dulceata si ceai la micul dejun.
Walter Kowalski este bolnav de tuberculoza.
Harry Brown sufera de astm.
Amindoi stiu ce inseamna sa iei o viata, la fel cum amindoi stiu ce inseamna sacrificiul.
Amindoi sunt martori la violentele dezlantuite asupra apropiatilor lor, de catre gastile de cartier, si amindoi actioneaza din dorinta de razbunare. Si cam aici se opresc asemanarile dintre cei doi, respectiv dintre filmele ale caror eroi sunt.
Ca personaj, Walter Kowalski este mult mai complex. Desi introvertit, Clint Eastwood este ca o carte deschisa in interpretarea personajului ce i se potriveste ca o manusa. Morocanos, rautacios, egoist cu familia sa si total antisocial cu restul lumii, dar foarte mindru de a fi american (cum ii si sta bine unui fost soldat din Vietnam), Walter Kowalski ajunge sa se ataseze de familia de hmongi (?! populatie de origine asiatica, bastinasa in Vietnam, Laos, Thailanda si Burma) din vecini, pe care ii detesta cu toata puterea fiintei pentru ca i-au invadat tara. Minunata relatia dintre batrin si micutul Thao (Toad "broscoi", cum il numeste Kowalski) caruia ii oferta un model in viata intr-o societate fara modele de viata. Cind isi vede noii prieteni amenintati de primejdiile ce pindesc la colt de strada, Kowalski decide sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a le oferi sansa la o viata mai buna.
De cealalta parte, Harry Brown este mult mai misterios. La fel, Michael Caine este magistral in interpretarea batrinului razvratit devenit erou local. Harry Brown este un om singur, aflat la capatul drumului, tipul clasic de batrinel din vecini, a carui singura delectare sunt jocurile de sah in compania singurului prieten, Len. Cind acesta cade victima vagabonzilor traficanti de droguri din cartier, Brown isi pune masca de legionar si dezlantuie violenta.
Diferenta de clasa dintre un Clint Eastwood aflat la maturitate regizorala si Daniel Barber aflat la inceput de drum se simte in sensul in care Gran Torino e un film complex, armonios, facut cu mult suflet, pe cind Harry Brown pare mai mult un experiment uitat in forma sa bruta (si nota bene ca are mare noroc cu interpretarea de zile mari a lui Michael Caine).
Ceea ce m-a facut sa prefer filmul lui Eastwood a fost, insa, umorul, nelipsit din aproape nici o secventa. E un film la care se ride si se plinge in egala masura. Si nu in ultimul rind, filmul nu se cheama "Walter Kowalski", ci Gran Torino. Asadar pe linga a fi o poveste despre un erou american, Gran Torino este si o poveste despre atasamentul unui om pentru simbolul tineretii sale, Fordul Gran Torino. Mai multe despre relatia om-masina in filmul lui Eric Bana, Love the Beast.




Un comentariu: